Bucuria nopţii Crăciunului nu izvorăşte din felurimea bucatelor şi bogăţia darurilor - şi bucata de pâine neagră este mai gustoasă ca oricând, ci izvorăşte din darul cel mai de preţ ce s-a făcut lumii, din Iisus Pruncul. (...)
Când colindam din casă în casă, ducând vestea naşterii lui Iisus, trăiam actual acest fapt şi de aci toată nemărginita bucurie, care totuși este numai un crâmpei din rodul neîntreruptei trăiri în Iisus şi o umbră a celor ce vor să fie atunci când omul pogorâtor din primul Adam se va naşte din nou, făcându-se pogorâtor din omul spiritual, noul Adam, care este Iisus.Norul cel luminos şi însufleţit, care poartă ploaia cea cerească, vine acum să o reverse pe pământ, ca să adape faţa lui. Primăvara Darului, rândunica cea înţelegătoare, purtând în pântece, vine să nască în chip negrăit, risipind iarna necredinţei în Dumnezeu. Cămara cea curată şi nespurcată, pe Împăratul în peşteră Îl aduce întrupat."
„Cel ce a plecat cerurile şi în Fecioară S-a sălăşluit, vine să Se nască cu trupul în peştera Betleemului, precum este scris, şi să fie văzut Prunc, Cel ce dă viaţă pruncilor în pântece. Pe Acesta, bucurându-ne, să-L întâmpinăm toţi cu inimă curată."
„Din legăturile păcatului dezlegându-mă, cu scutece Se înfaşă şi în iesle Se aşază, Prunc văzut fiind, Dumnezeu cel mai înainte de veci. Slavă puterii Sale! Edenul se deschide, născându-Te Tu în trup, Stăpâne, din Fecioara, fiica lui Dumnezeu, în cetatea Betleemului. Lăudăm iconomia Ta cea înfricoşătoare."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu